Recent Posts / Articole recente

Noul raport internațional EU Kids Online, publicat de Ziua Siguranței pe Internet, arată particularitățile copiilor români în ce privește utilizarea internetului

Rețeaua EU Kids Online a publicat rezultatele comparative ale unei noi anchete despre felul în care copii cu vârsta între 9 și 16 ani folosesc internetul, desfășurată între 2017-2019 în 19 țări. Ancheta comparativă anterioară (25 de țări) a fost efectuată în 2010.

Two children wearing headsets

Acest raport, publicat cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet, arată că timpul petrecut online de către copii variază, între o medie de 2 ore pe zi (Elveția) și 3 ore și jumătate pe zi (Norvegia). Copii români se situează peste media europeană (cu aproape 3 ore petrecute zilnic pe internet). Raportul comparativ EU Kids Online 2020: Survey Results from 19 Countries prezintă riscurile și oportunitățile asociate cu folosirea internetului de către copii. Ancheta a cuprins eșantioane reprezentative în țările participante (însumând 25.101 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 16 ani). Comunicatul de presă atașat mai jos:

***********************************

Comunicat de presă 10.02.2020

Noul studiu european asupra folosirii internetului de către copii

EU Kids Online 2020: Rezultatele anchetei din 19 țări

Majoritatea (80%) copiilor din cele 19 state europene folosesc smartphone-ul zilnic pentru a accesa internetul, 57 % folosindu-l de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul. În Franța sunt cei mai puțini copii care raportează folosirea zilnică a acestui dispozitiv (65%), în timp ce în Lituania sunt cei mai mulți (89%). În România, 86% folosesc smartphone-ul zilnic. La nivelul celor 19 state, copiii petrec pe internet în medie 2,8 ore, cel mai puțin timp petrecându-l cei din Elveția (2,1) și cel mai mult cei din Norvegia (3,6). Timpul online mediu al copiilor din România este de 3 ore.

Noul Raport, EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries, publicat de Ziua Siguranței pe Internet, confirmă pentru copiii români asocierea dintre riscuri și oportunități. Astfel România este, alături de Portugalia, Malta, Polonia, Rusia și Republica Cehă, în categoria “mai multe riscuri, mai multe oportunități”.

Experiențe negative pe internet

La nivelul celor 19 state din anchetă, unul din patru copii a avut o experiență negativă online (care să îl supere sau care să fie deranjantă) în ultimul an. Copiii din Malta au raportat în cea mai mare proporție (45%) astfel de experiențe negative, cel mai puțin fiind raportate de cei din Slovacia (7%); în România, unul din trei copii au raportat experiențe negative.

Anumite situații considerate de risc online pot avea efecte pozitive pentru unii copii și negative pentru alții

În cadrul cercetării pan-europene, au fost analizate experiențele online ale copiilor (9-16 ani) care pot avea un impact negativ asupra acestora, cum ar fi: cyberbullying-ul, folosirea abuzivă a datelor personale, expunerea la conținut dăunător, folosirea excesivă a internetului, sexting-ul și întâlnirea cu persoane care au fost cunoscute inițial pe internet. Toate aceste experiențe nu pot fi însă caracterizate în mod univoc ca fiind doar negative sau doar pozitive, în măsura în care aceeași activitate poate avea consecințe pozitive pentru unii copii și negative pentru alții.

Spre exemplu, întâlnirea față în față cu persoane cunoscute anterior doar pe internet este o experiență raportată de 5% dintre copiii din Franța și de 25% dintre cei din Serbia (media europeana fiind de 16%, în România, 23%). Pentru majoritatea acestora, întâlnirea cu persoane cunoscute anterior doar pe internet a fost o experiență pozitivă, 86% dintre copiii din România considerând-o astfel (cel mai mare procent dintre țările analizate, la polul opus fiind Slovacia, 52%). Pentru alți copii însă, această experiență poate avea efecte negative, provocându-le supărare sau neplăcere. În cele mai multe țări, mai puțin de 5% dintre copii au fost supărați sau foarte supărați după o astfel de experiență (în România 2%, în Polonia 28%).

Date importante pentru situația din România

Raportul evidențiază câteva situații de folosire a internetului pentru copiii din România. Astfel:

  • 77% dintre copiii din RO folosesc internetul să comunice cu prietenii sau familia (față de doar 14% în Germania);
  • 41% dintre copiii români folosesc internetul să cumpere lucruri online sau să verifice prețuri (la polul opus fiind tot Germania, cu 8%).
  • Majoritatea situațiilor care descriu un abuz de date personale au fost raportate la nivel de țară, în cea mai mare proporție de copiii din România. Spre exemplu, 14% spun că cineva le-a folosit parola pentru a le accesa informațiile sau pentru a pretinde că sunt ei (față de 2% în Italia și Germania), 9% declară că cineva a creat o pagină de internet în numele lor sau imagini despre ei care le-au provocat neplăcere (față de 1% în Croația) și 8% au pierdut bani după ce au fost înșelați pe internet (față de 1% în Germania, Franța, Croația).
  • 11% dintre copiii (între 12 și 16 ani) din România folosesc excesiv internetul, declarând că au neglijat mâncatul sau dormitul din cauza aceasta, față de sub un procent în Italia și 1% în Germania, Rusia și Slovacia (media celor 19 state fiind de 4%).
  • Fenomenul de “sharenting”, care descrie situația în care părinții distribuie online informații personale despre copil, a fost raportată de 20% dintre copii la nivel european, cel mai mult fiind raportată în Norvegia și în partea valonă a Belgiei, de către 36%. În România, 28% dintre copiii au declarat că li s-a întâmplat acest lucru. În acest context însă, în România sunt cei mai mulți copii care i-au rugat pe părinți să îndepărteze aceste conținuturi de pe internet (29%, față de media europeană de 14%), sunt cei mai mulți copii care au declarat că au fost deranjați de acele conținuturi distribuite de părinți (21% față de media de 9%) și sunt cei mai mulți care spun că au primit comentarii negative sau răutăcioase din cauza acestor conținuturi (22%, media fiind 7%).

Dr. Anca Velicu, contactul național al rețelei EU Kids Online în România, comentează:

Datele de mai sus arată copiii din România în top și la unele dintre oportunitățille internetului, nu doar la riscuri. Astfel, folosirea internetului pentru comunicare este foarte importantă într-o Românie din ce în ce mai afectată de emigrație (e.g. parinți plecați la muncă în străinătate). Pe de altă parte, este clar că avem nevoie de educație pentru folosirea în siguranță a internetului, și aici mă refer inclusiv la respectul pentru datele personale ale celorlalți utilizatori, procentul foarte mare al celor care sunt  victime ale abuzului de date personale fiind un semnal de alarmă. Vorbind despre respectul pentru datele personale, trebuiesc menționați părinții care participă la fenomenul de sharenting fără să înțeleagă impactul pe care acesta îl are asupra copiilor, nu doar imediat (prin mesaje răutăcioase), ci și din perspectivă comercială (fenomenul de dataficare).”

Rapoartele pot fi accesate la…

EU Kids Online 2020: Survey results from 19 countries

Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018

Informații despre proiect și anchetă

EU Kids Online este o echipă de cercetători internațională, extinsă în mai mult de 30 de țări, care urmărește să culeagă date științifice despre folosirea internetului de către copiii din Europa, riscurile și oportunitățile pe care aceștia le întâlnesc online. Acest raport se bazează pe date culese de către echipele naționale în 19 state, între toamna lui 2017 și vara lui 2019, de la un eșantion total de 25,101 copii de 9-16 ani.

Colectarea datelor în România a fost efectuată pro-bono de către IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, iar echipa din România recunoaște sprijinul oferit de Institutul de Sociologie al Academiei Române în derularea proiectului.

Contact

Pentru informații suplimentare puteți:

Participăm la EducaTIFF!

Suntem foarte bucuroase să anunțăm oficial colaborarea noastră cu EducaTIFF – Film Education.

Mulțumim Raluca Bugnar și Raluca Lupsa pentru deschiderea voastră față de activitățile platformei noastre.

Astfel, dacă ești părinte sau profesor și vrei sa afli mai multe despre relația copiilor cu tehnologia și despre rolul tău de mediator al acestei relații, te așteptăm sambătă, 8 iunie, de la ora 12.00 la ”Atelierul de Educație digitală pentru părinți și profesori”.

Toate detaliile le gășiti pe pagina evenimentului EducaTIFF 2019.

Intrarea este liberă. Vă așteptam!

Al doilea atelier Fii Părinte SMART pe 11 aprilie!

Al doilea atelier Fii Părinte SMART în era digitală are loc pe 11 aprilie la librăria Bookstory în Cluj-Napoca. Vă așteptăm cu drag!

(Puteți descărca și posterul în format PDF).

 

EU Kids Online – Lansarea raportului pentru România

Comunicat de presă 16.01.2019

EU Kids Online IV, Platforma DigiLiv-REI

Un studiu european unic despre activitățile copiilor online

Față de acum 5 ani, a crescut gradul de alfabetizare digitală în rândul copiilor din România, concomitent cu gradul de expunere la riscuri întâlnite în mediul online și cu apariția de noi riscuri (cyberhate)

Cu toate că mai puțin de jumătate dintre copii percep internetul ca fiind un mediu sigur și doar o treime cred că în mediul online oamenii sunt drăguți și îți oferă ajutor, peste 60% spun că știu ce să facă atunci când cineva de pe internet se comportă într-un mod care nu le place. Pentru patru din zece copii internetul are valențe pozitive, considerând că le este mai ușor “să fie ei înșiși” atunci când sunt online decât în interacțiunile față în față cu oamenii. Copiii manifestă astfel o atitudine critică asupra internetului, dar care, împreună cu competențele digitale însușite, le permite totuși să se bucure de oportunitățile pe care internetul le oferă. Aceasta este una dintre concluziile noului raport EU Kids Online, coordonat în România de Anca Velicu, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române și membru fondator Platforma DigiLiv-REI.

Publicat miercuri, 16 ianuarie 2019, raportul EU Kids Online 2018 pentru România prezintă date actuale despre utilizarea internetului de către copiii români, cuprinzând informații referitoare la activitățile acestora pe internet, nivelul de competențe digitale, expunerea la riscuri, reziliența în fața situațiilor neplăcute online, precum și medierea activităților lor pe internet din partea părinților, profesorilor și a grupului de prieteni. În total, cu sprijinul IRES, au fost chestionați 935 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, pe un eșantion reprezentativ, astfel că datele caracterizează întreaga populație studiată.

Crește de 4 ori frecvența accesării internetului de pe dispozitive mobile, sporesc competențele digitale și se diversifică activitățile copiilor pe internet:

Față de datele din 2013 ale proiectului Net Children Go Mobile constatăm o creștere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile. Deși unii copii încă se confruntă cu limitări ale accesului la internet datorate factorilor economici (dispozitive prea scumpe sau costuri de acces mari) sau infrastructurii deficitare, cei mai mulți copii declară că nu au dificultăți în folosirea internetului. Cele mai frecvente activități rămân cele de divertisment și comunicare, dar asistăm la o creștere a folosirii internetului pentru teme sau pentru aflarea de știri. Copiii români raportează într-un grad ridicat diverse forme de competențe digitale, cel mai mic scor obținându-l competențele creative.

 

Asistăm la o creștere constantă a experiențelor negative ale copiilor pe internet:

  • Aproape un sfert dintre copii raportează că în ultimul an au fost victime ale cyberbullying-ului, un procent aproape dublu față de 2013.Pentru prima data băieții declară într-un procent asemănător cu al fetelor că au avut experiențe negative pe internet. Cea mai mare creștere a experiențelor negative online este raportată în grupa de vârstă 9-10 ani (unde se ajunge la 29%), ceea ce înseamnă o expunere din ce în ce mai timpurie la cyberbullying.
  • O treime dintre copii au fost expuși în anul precedent la o formă sau alta de discurs incitator la ură. De asemenea, 8% dintre copiii din eșantion declară că au trimis astfel de mesaje sau comentarii instigatoare la ură în ultimul an.
  • Un sfert dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet. 15% din copii declară că li s-au solicitat informații cu caracter sexual, iar 7% că au trimis sau au postat informații despre ei cu caracter sexual.

Despre raport:

Raportul “Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România. Rezultatele EU Kids Online 2018” este scris de Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, cu ajutorul reţelei extinse EU Kids Online (metodologie dezvoltată și validată la nivelul tuturor țărilor implicate) și a IRES – Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (care a colectat pro-bono datele reprezentative la nivel național). Raportul se bazează pe chestionare auto-completate în școli, cu 935 de fete și băieți cu vârsta între 9 și 17 ani, utilizând un eşantion stratificat aleator.

Un eveniment de prezentare și discutare a datelor va avea loc în Cluj-Napoca, pe 5 februarie 2019, ora 18:00 (sosirea participanților 17:30), la Casino – Centru de Cultură Urbană, în Parcul Central Cluj-Napoca. Evenimentul face parte din seria de activități organizate cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet (tema anului 2019 este “Împreună pentru un internet mai bun). Vă rugăm să confirmați prezența (la adresa admin@rokidsonline.net).

Pentru raportul complet, vizitați platforma DigiLiv-RE sau accesați pagina de Facebook.

Pentru mai multe informații referitoare la rezultatele studiului vă stăm la dispoziție pe ID-ul de Facebook @DigiLivRO sau la adresa de e-mail admin@rokidsonline.net

Pentru mai multe informaţii despre rețeaua EU Kids Online vizitaţi www.eukidsonline.net

 

Lansăm Platforma DigiLiv-REI

Am lansat Platforma Digital Lives. Research, Education, Intervention (DigiLiv-REI) și asociația cu aceeași denumire.

Scopul asociației este cercetarea utilizării internetului, a media în general și a tehnologiilor digitale în rândul copiilor, tinerilor și adulților din România, plasată în context european și internațional, pentru a identifica practici de utilizare și consum, tendințe, efecte, consecințe ale tehnologiilor digitale asupra vieții sociale, economice, culturale, politice ale acestora; educația în scopul alfabetizării digitale și a promovării egalității de șanse (inclusiv de incluziune digitală), cetățeniei active și a tuturor valorilor democratice și intervenția directă și mediată (prin materiale informative, ateliere de lucru pentru folosirea proactivă a tehnologiilor digitale) în vederea schimbării sociale în acord cu valorile democratice, cu privire la normele și comportamentele legate de relațiile interumane din perspectiva aspectelor legate de violență, intoleranță etnică/ rasială, atitudini stereotipe, discriminare de gen.